DE CE NE INTERESEAZA CONCENTRATIA RADONULUI?
Radonul este un gaz radioactiv inodor și incolor care se formează prin
dezintegrarea radioactivă a uraniului din pământ. Deși nu îl poți vedea sau
mirosi, radonul este prezent în toate casele, mai ales în casele noi (de 10-15
ani) fiind emis de materialele de construţie
ale casei.
Radonul
se găseşte în sol, roci și apă și nu poate fi detectat de către om, dar pătrunde în casă din
fundație şi prin puțul de apa și contamineze
aerul pe care îl respiri. În principiu orice casă, fie că este veche sau nouă,
cu sau fără subsol, chiar şi bine
izolată poate avea probleme cu radonul. Radonul este prezent în anumite soluri și poate fi
transportat prin intermediul mediilor poroase, în special prin fenomenul de
convecție
Radonul
este radioactive și, deci,
cancerigen iar expunerea la radon peste limitele normale este considerată a
două cauza în ordinea importanței, în ce privește cancerul la
plămâni, după fumat.
Radonul
este măsurat în picocuries pe litrul de aer sau pCi/l. Aerul exterior are în
general nivele de cca. 0,4 pCi/l, în timp ce nivelul mediu de radon din
interiorul caselor este estimat la cca. 1,3 pCi/l. Deși se recomanda că
nivelurile de radon din interior să nu fie mai mari decât cele din aerul
dinafară caselor, este de preferat să se ia măsuri doar dacă nivelul radonului
din case depășește 4 pCi/l.
În
România sunt 16 judeţe unde nivelul concentraţiei de radon poate produce
probleme în locuinţe. În plus, materialele de construcţie cumpărate din aceste
zone pot fi intens contaminate. Cele 16 judeţe sunt: Alba, Arad, Bihor,
Bistriţa-Năsăud, Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara,
Maramureş, Mureş, Sibiu, Sălaj, Satu Mare şi Timiş.
Media
aritmetică pentru celelalte judeţe din ţară este de 53 Bq/m3, în comparaţie cu
126 Bq/m3, medie obţinută pentru judeţele menţionate. Transilvania, în general
este zona cea mai expusă la cresteri ale radonului din aer, dar şi marile
aglomeraţii urbane: Bucureşti, Iaşi, Timisoara, Constanţa şi Braşov.
Care sunt măsurile
cele mai simple care pot reduce, până la valorile normale emisiile de radon din
casă.
♦ Etansarea fisurilor din podele și ziduri, şi
verificarea periodică a acestora.
♦ Mărirea niveului de ventilare prin depresurizare prin conducte și ventilatoare.
♦ Inlaturarea dalelor de granit sau evitarea granitului în casă dacă acesta provine din zone cu depozite de uraniu.
♦ Modul în care este proiectată casa, suprafaţa de contact cu solul, prezenţa fisurilor în pereţi sau podea afectează concentraţia de radon din interior.
♦ Aerisirea frecventă a camerelor, utilizarea unităţilor de aer condiţionat au un impact puternic în reducerea concentraţiei de radon în interior.
♦ Fundaţia alveolară şi o placă de bază pe fundaţie, din beton de cel puţin 20 de centimetri reduc capacitatea de trecere a radonului din pământ în casă, şi este una din cele mai bune şi mai simple metode care reduc radonul din aerul din casă.
♦ Mărirea niveului de ventilare prin depresurizare prin conducte și ventilatoare.
♦ Inlaturarea dalelor de granit sau evitarea granitului în casă dacă acesta provine din zone cu depozite de uraniu.
♦ Modul în care este proiectată casa, suprafaţa de contact cu solul, prezenţa fisurilor în pereţi sau podea afectează concentraţia de radon din interior.
♦ Aerisirea frecventă a camerelor, utilizarea unităţilor de aer condiţionat au un impact puternic în reducerea concentraţiei de radon în interior.
♦ Fundaţia alveolară şi o placă de bază pe fundaţie, din beton de cel puţin 20 de centimetri reduc capacitatea de trecere a radonului din pământ în casă, şi este una din cele mai bune şi mai simple metode care reduc radonul din aerul din casă.
Se
consideră că prezenţa radonului în aerul caselor cu beci, pivniţă sau cramă
este mai mare decat în cazul celor care nu au aceste accesorii, dupa cum, la
modul general se consideră că în zone aflată sub sol, concentraţia de radon
este mai mare decat în zona de deasupra solului. Ventilaţa bună şi constanta,
precum şi eliminarea infiltraţiilor de apa şi a fisurilor este o bună cale de
prevenţie. Sursa:( http://www.casa-gradina.ro)
Se cunosc peste 20 de izotopi ai radonului, toti
radioactivi, dintre care mai importanti sunt Rn-222 sau radonul, Rn-220
cunoscut sub denumirea de thoron si izotopul Rn-219 numit si actinon.
Radonul este prezent peste tot în roci, în soluri, în apele
superficiale si de adâncime, se degaja din materialele solide sau lichide,
fiind prezent în aer, în atmosfera pesterilor si a minelor, în atmosfera
exterioara cât si în interiorul locuintelor si, de asemenea, în gazele naturale,
în concentratii foarte diferite. În multe ape si gaze naturale apare chiar fara
prezenta radiului parinte, datorita procesului de difuzie sau transport prin
crapaturile si fisurile rocilor, dizolvându-se în apele subterane. In atmosfera
ajunge difuzând din sol, aceasta exhalatie formând fluxul de radon al
scoartei terestre.
Radonul este prezent peste tot în roci, în soluri, în apele
Radonul reprezintă unul dintre cei mai studiaţi carcinogeni ai mediului (IARC, 1988; ICRP
65, 1994; UNSCEAR, 2000). Eforturile recente de a investiga direct legătura dintre radonul
rezidenţial şi cancerul pulmonar susţin, cu argumente convingătoare, evidenţa efectelor negative ale
radonului asupra sănătăţii populaţiei, la nivelele găsite în interiorul locuinţelor (Darby şi colab.,
2006; Ferlay şi colab., 2007; Field şi colab., 2006
AM REUSIT SA VA FAC CURIOSI?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu