CITITI VA ROG.
19 aprilie 2013, | Articol scris in CULTURA (Ziarul Faclia de Cluj)
Radonul este un gaz omniprezent în atmosfera tuturor locuinţelor în cantităţi mai mari sau mai mici, avînd ca sursă emanaţia lui din sol şi materiale de construcţii. Radonul se poate acumula în încăperile mai puţin aerisite şi în perioadele mai reci.
Aşa cum arată majoritatea studiilor internaţionale, radonul este a doua cauză a cancerului pulmonar după fumat. Monitorizarea acestuia în locuinţe, precum şi aplicarea unor măsuri de remediere acolo unde se găseşte în cantităţi ce depăşesc normele recomanndate poate salva multe vieţi şi este, deci, o preocupare importantă a instituţiilor medicale şi a guvernelor ţărilor responsabile.
În Statele Unite s-au estimat între 15.000 şi 25.000 de decese prin cancer pulmonar datorate expunerii la radon, iar pentru România acest număr este estimat la aproximativ 2000 de cazuri anual.
Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca – Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului – a cîştigat un important grant naţional privind elaborarea unei hărţi de radon în România. Pentru ţara noastră, harta de radon constituie unul din dezideratele, nu numai ale României, dar şi ale Uniunii Europene, multe ţări din Europa avînd deja hărţi din ce în ce mai elaborate, iar altele, în special cele din Estul Europei, au început de asemenea o astfel de acţiune. Simpozionul Internaţional “First East European Radon Symposium”, care a fost organizat de Universitatea „Babeş-Bolyai” în septembrie 2012, a avut un larg ecou internaţional şi a contribuit la conştientizarea necesităţii unei astfel de acţiuni în ţările răsăritene. Ca o primă etapă în realizarea acestei hărţi naţionale de radon, Centrul de Radioactivitatea Mediului şi Datare Nucleară din cadrul UBB doreşte să implementeze acest proiect în 16 judeţe din Transilvania, Crişana, Banat şi Maramureş în colaborare cu Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca şi cu Institutul de Cercetări Ambientale din Bistriţa.
Programul se bazează pe măsurarea acestui gaz, RADON, în locuinţe, prin amplasarea unor detectori ce integrează cantitatea de radon pe o perioadă de 3-4 luni, respectiv prin măsurători complementare la faţa locului a conţinutului de radon din sol şi din apa potabilă. Echipa proiectului, care se ocupă de implementarea programului, roagă autorităţile locale precum şi populaţia la care se va apela să sprijine şi să coopereze responsabil la realizarea acestei cercetări de interes internaţional.
Programul de monitorizare se va desfăşura pe perioada a doi ani consecutivi: martie 2013 – martie 2015, cînd echipe de 4-5 operatori se vor deplasa în zonele amintite pentru amplasarea şi recoltarea detectorilor precum şi pentru măsurători de radon în apă şi sol. Unul din rezultatele proiectului va consta într-o hartă tridimensională de radon (rezidenţial, sol şi apă) care va fi transmisă autorităţilor locale şi va fi utilă atît pentru populaţie, cît şi pentru industria de construcţii în vederea aplicării, din timp, a unor măsuri eficiente şi ieftine în cazul construcţiilor noi, pentru reducerea riscului de cancer pulmonar.
Prof. dr. Constantin COSMA.
experthvac
marți, 5 iulie 2016
SA DISCUTAM DESPRE PREZENTA RADONULUI IN CASELE NOASTRE
DE CE NE INTERESEAZA CONCENTRATIA RADONULUI?
Radonul este un gaz radioactiv inodor și incolor care se formează prin
dezintegrarea radioactivă a uraniului din pământ. Deși nu îl poți vedea sau
mirosi, radonul este prezent în toate casele, mai ales în casele noi (de 10-15
ani) fiind emis de materialele de construţie
ale casei.
Radonul
se găseşte în sol, roci și apă și nu poate fi detectat de către om, dar pătrunde în casă din
fundație şi prin puțul de apa și contamineze
aerul pe care îl respiri. În principiu orice casă, fie că este veche sau nouă,
cu sau fără subsol, chiar şi bine
izolată poate avea probleme cu radonul. Radonul este prezent în anumite soluri și poate fi
transportat prin intermediul mediilor poroase, în special prin fenomenul de
convecție
Radonul
este radioactive și, deci,
cancerigen iar expunerea la radon peste limitele normale este considerată a
două cauza în ordinea importanței, în ce privește cancerul la
plămâni, după fumat.
Radonul
este măsurat în picocuries pe litrul de aer sau pCi/l. Aerul exterior are în
general nivele de cca. 0,4 pCi/l, în timp ce nivelul mediu de radon din
interiorul caselor este estimat la cca. 1,3 pCi/l. Deși se recomanda că
nivelurile de radon din interior să nu fie mai mari decât cele din aerul
dinafară caselor, este de preferat să se ia măsuri doar dacă nivelul radonului
din case depășește 4 pCi/l.
În
România sunt 16 judeţe unde nivelul concentraţiei de radon poate produce
probleme în locuinţe. În plus, materialele de construcţie cumpărate din aceste
zone pot fi intens contaminate. Cele 16 judeţe sunt: Alba, Arad, Bihor,
Bistriţa-Năsăud, Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara,
Maramureş, Mureş, Sibiu, Sălaj, Satu Mare şi Timiş.
Media
aritmetică pentru celelalte judeţe din ţară este de 53 Bq/m3, în comparaţie cu
126 Bq/m3, medie obţinută pentru judeţele menţionate. Transilvania, în general
este zona cea mai expusă la cresteri ale radonului din aer, dar şi marile
aglomeraţii urbane: Bucureşti, Iaşi, Timisoara, Constanţa şi Braşov.
Care sunt măsurile
cele mai simple care pot reduce, până la valorile normale emisiile de radon din
casă.
♦ Etansarea fisurilor din podele și ziduri, şi
verificarea periodică a acestora.
♦ Mărirea niveului de ventilare prin depresurizare prin conducte și ventilatoare.
♦ Inlaturarea dalelor de granit sau evitarea granitului în casă dacă acesta provine din zone cu depozite de uraniu.
♦ Modul în care este proiectată casa, suprafaţa de contact cu solul, prezenţa fisurilor în pereţi sau podea afectează concentraţia de radon din interior.
♦ Aerisirea frecventă a camerelor, utilizarea unităţilor de aer condiţionat au un impact puternic în reducerea concentraţiei de radon în interior.
♦ Fundaţia alveolară şi o placă de bază pe fundaţie, din beton de cel puţin 20 de centimetri reduc capacitatea de trecere a radonului din pământ în casă, şi este una din cele mai bune şi mai simple metode care reduc radonul din aerul din casă.
♦ Mărirea niveului de ventilare prin depresurizare prin conducte și ventilatoare.
♦ Inlaturarea dalelor de granit sau evitarea granitului în casă dacă acesta provine din zone cu depozite de uraniu.
♦ Modul în care este proiectată casa, suprafaţa de contact cu solul, prezenţa fisurilor în pereţi sau podea afectează concentraţia de radon din interior.
♦ Aerisirea frecventă a camerelor, utilizarea unităţilor de aer condiţionat au un impact puternic în reducerea concentraţiei de radon în interior.
♦ Fundaţia alveolară şi o placă de bază pe fundaţie, din beton de cel puţin 20 de centimetri reduc capacitatea de trecere a radonului din pământ în casă, şi este una din cele mai bune şi mai simple metode care reduc radonul din aerul din casă.
Se
consideră că prezenţa radonului în aerul caselor cu beci, pivniţă sau cramă
este mai mare decat în cazul celor care nu au aceste accesorii, dupa cum, la
modul general se consideră că în zone aflată sub sol, concentraţia de radon
este mai mare decat în zona de deasupra solului. Ventilaţa bună şi constanta,
precum şi eliminarea infiltraţiilor de apa şi a fisurilor este o bună cale de
prevenţie. Sursa:( http://www.casa-gradina.ro)
Se cunosc peste 20 de izotopi ai radonului, toti
radioactivi, dintre care mai importanti sunt Rn-222 sau radonul, Rn-220
cunoscut sub denumirea de thoron si izotopul Rn-219 numit si actinon.
Radonul este prezent peste tot în roci, în soluri, în apele
superficiale si de adâncime, se degaja din materialele solide sau lichide,
fiind prezent în aer, în atmosfera pesterilor si a minelor, în atmosfera
exterioara cât si în interiorul locuintelor si, de asemenea, în gazele naturale,
în concentratii foarte diferite. În multe ape si gaze naturale apare chiar fara
prezenta radiului parinte, datorita procesului de difuzie sau transport prin
crapaturile si fisurile rocilor, dizolvându-se în apele subterane. In atmosfera
ajunge difuzând din sol, aceasta exhalatie formând fluxul de radon al
scoartei terestre.
Radonul este prezent peste tot în roci, în soluri, în apele
Radonul reprezintă unul dintre cei mai studiaţi carcinogeni ai mediului (IARC, 1988; ICRP
65, 1994; UNSCEAR, 2000). Eforturile recente de a investiga direct legătura dintre radonul
rezidenţial şi cancerul pulmonar susţin, cu argumente convingătoare, evidenţa efectelor negative ale
radonului asupra sănătăţii populaţiei, la nivelele găsite în interiorul locuinţelor (Darby şi colab.,
2006; Ferlay şi colab., 2007; Field şi colab., 2006
AM REUSIT SA VA FAC CURIOSI?
DACA DA,CITITI VA ROG DESPRE RADON DIN TOATE SURSELE POSIBIL DE ACCESAT .DACA AVETI O CASA IN FAZA DE PROIECTARE CERETI ARHITECTULUI ,CONSTRUCTORULUI SI INSTALATORULUI SA PUNA IN APLICARE ,DIN FAZA DE PROIECTARE,TOATE SOLUTIILE PENTRU REDUCEREA DIFUZIEI RADONULUI.
DACA AU AUZIT DE EL!
SA NE AUZIM SANATOSI!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)